Romania INFO Sateliti
Last edited by a moderator:
Sat World - The Solution Place
This is a sample guest message. Register a free account today to become a member! Once signed in, you'll be able to participate on this site by adding your own topics and posts, as well as connect with other members through your own private inbox!
Sat Update Romania INFO Sateliti
- Thread starter Traian
- Start date
National Geographic România își deschide arhiva către publicul online și pune la dispoziție, pe canalul oficial de YouTube NatGeoChannelRO, un playlist dedicat de documentare integrale, difuzate complet, în format HD și cu subtitrare în limba română.
În această colecție sunt incluse deja 7 episoade întregi din producțiile National Geographic difuzate pe TV, acoperind teme variate: investigații, știință, natură, tehnologie, explorare, evenimente istorice și portrete ale unor personalități marcante. Fiecare episod este disponibil gratuit, în aceeași calitate în care a fost transmis pe post, ceea ce face playlistul o resursă utilă pentru oricine vrea să urmărească documentare serioase fără abonament sau restricții suplimentare.
Primul documentar din playlist este „Minuni inginerești: uriașul cargobot”, care urmărește modul în care nava GPO Amethyst transportă structuri uriașe în toată lumea. Episodul prezintă procedura spectaculoasă prin care cargobotul se scufundă parțial sub încărcături gigantice pentru a le prelua, un proces esențial pentru proiectele industriale de mare amploare.
Al doilea titlu este episodul dedicat României din seria Europa văzută de sus. Camerele aeriene surprind câteva dintre simbolurile țării într-o manieră neașteptată. Episodul trece de la cel mai lung pod de pe Dunăre la Cimitirul Vesel, apoi la lanurile de floarea-soarelui care colorează vara românească, înainte de a ajunge în Transilvania, unde castelul Bran apare în decor festiv. Documentarul oferă o imagine amplă asupra României, văzută într-o lumină rar întâlnită la televizor.
În continuare, playlistul include „OZN: Investigații”, un episod care explorează cercetările recente și apelurile tot mai puternice la transparență în privința fenomenelor aeriene neidentificate. Sunt prezentate analize ale oamenilor de știință independenți, implicarea publicului și povești personale ale celor care susțin că au trăit experiențe inexplicabile.
„Megastructuri: Airbus Beluga XL” reconstruiește pas cu pas dezvoltarea avionului de transport al Airbus, recunoscut pentru forma distinctă. Documentarul arată cum Beluga XL a fost conceput pentru a accelera transportul componentelor aeronautice în Europa, un element vital în ritmul rapid al producției de avioane comerciale.
Următorul episod, „Podul dezastru din Genova”, revizitează prăbușirea podului Morandi, un eveniment care a provocat pierderea a 43 de vieți. Documentarul reconstituie momentul tragediei, modul în care structura a cedat și impactul pe care dezastrul l-a avut asupra orașului și infrastructurii italiene.
Playlistul include și „Noul Air Force One: Fortăreața zburătoare”, un episod care prezintă modernizarea avionului prezidențial american. Documentarul explică modul în care aeronava devine un centru de comandă aerian, echipat pentru scenarii critice și adaptat cerințelor de securitate ale unui lider mondial.
Ultimul titlu este „Megastructuri: Spărgătorul de gheață”, un episod dedicat tehnologiei navelor capabile să deschidă drumuri în regiunile polare. Documentarul analizează testele la care sunt supuse aceste nave, modul în care sunt construite și rolul lor în menținerea rutelor maritime din zona arctică.
Pe lângă episoadele complete, canalul NatGeoChannelRO include și numeroase clipuri de aproximativ zece minute, selectate din alte documentare din grila National Geographic. Aceste fragmente funcționează ca mini-episoade tematice și oferă o imagine rapidă asupra unor subiecte precum mistere istorice, fenomene naturale, conflicte globale, investigații criminalistice sau povești despre lumea animalelor.
Playlistul de documentare integrale reprezintă una dintre cele mai accesibile colecții oficiale National Geographic disponibile în limba română, iar publicul din România poate urmări conținutul direct pe YouTube, fără costuri și fără limitări geografice.
Playlistul poate fi accesat direct aici:
https://www.youtube.com/playlist?list=PL0La8jpoMGUMZq6PCYwHHMh9XVk_640Ix
În paralel cu publicarea documentarelor integrale pe YouTube, National Geographic organizează la TV o săptămână tematică dedicată României, programată în perioada 1–5 decembrie. În serile de 1, 2, 3 și 5 decembrie, de la ora 20.00, grila este construită în jurul unor povești care ating istoria, geografia, mitologia și episoadele sensibile din trecutul recent al țării. Seria începe pe 1 decembrie, la ora 20.00, cu Oceanul pe uscat: Marea secretelor, un episod din Drain the Oceans care coboară privirea în adâncurile Mării Negre și scoate la lumină epave și povești legate de războaie, flote scufundate și mistere păstrate în zone lipsite de oxigen. Pe 2 decembrie, tot de la ora 20.00, urmează Europa văzută de sus: România, episodul filmat integral în țara noastră, care trece de la cel mai lung pod de pe Dunăre la Cimitirul Vesel și până la câmpurile de floarea soarelui și zonele emblematice din Transilvania.
Pe 3 decembrie, de la ora 20.00, este programat Dezastre în aer: Accidentul de la Balotești, episodul din Air Crash Investigation care reconstituie pas cu pas cursa TAROM 371 și analizează cauzele celui mai grav accident aviatic din istoria României, explicând ce s a schimbat ulterior în procedurile de siguranță. Pe 4 decembrie se păstrează o excepție în grilă, intervalul de seară fiind rezervat unei premiere anunțate separat de post. Săptămâna tematică se încheie pe 5 decembrie, la ora 20.00, cu Atlasul locurilor blestemate: Blestemul lui Vlad Țepeș, un episod care combină istorie, folclor și ipoteze moderne pentru a urmări cum s a construit în timp legenda lui Vlad Țepeș și cum a ajuns această figură istorică să fie legată de ideea de blestem și de mitul Dracula.
 |
| Captură ilustrativă a playlist-ului de pe canalul oficial de Youtube al National Geographic |
Primul documentar din playlist este „Minuni inginerești: uriașul cargobot”, care urmărește modul în care nava GPO Amethyst transportă structuri uriașe în toată lumea. Episodul prezintă procedura spectaculoasă prin care cargobotul se scufundă parțial sub încărcături gigantice pentru a le prelua, un proces esențial pentru proiectele industriale de mare amploare.
Al doilea titlu este episodul dedicat României din seria Europa văzută de sus. Camerele aeriene surprind câteva dintre simbolurile țării într-o manieră neașteptată. Episodul trece de la cel mai lung pod de pe Dunăre la Cimitirul Vesel, apoi la lanurile de floarea-soarelui care colorează vara românească, înainte de a ajunge în Transilvania, unde castelul Bran apare în decor festiv. Documentarul oferă o imagine amplă asupra României, văzută într-o lumină rar întâlnită la televizor.
În continuare, playlistul include „OZN: Investigații”, un episod care explorează cercetările recente și apelurile tot mai puternice la transparență în privința fenomenelor aeriene neidentificate. Sunt prezentate analize ale oamenilor de știință independenți, implicarea publicului și povești personale ale celor care susțin că au trăit experiențe inexplicabile.
„Megastructuri: Airbus Beluga XL” reconstruiește pas cu pas dezvoltarea avionului de transport al Airbus, recunoscut pentru forma distinctă. Documentarul arată cum Beluga XL a fost conceput pentru a accelera transportul componentelor aeronautice în Europa, un element vital în ritmul rapid al producției de avioane comerciale.
Următorul episod, „Podul dezastru din Genova”, revizitează prăbușirea podului Morandi, un eveniment care a provocat pierderea a 43 de vieți. Documentarul reconstituie momentul tragediei, modul în care structura a cedat și impactul pe care dezastrul l-a avut asupra orașului și infrastructurii italiene.
Playlistul include și „Noul Air Force One: Fortăreața zburătoare”, un episod care prezintă modernizarea avionului prezidențial american. Documentarul explică modul în care aeronava devine un centru de comandă aerian, echipat pentru scenarii critice și adaptat cerințelor de securitate ale unui lider mondial.
Ultimul titlu este „Megastructuri: Spărgătorul de gheață”, un episod dedicat tehnologiei navelor capabile să deschidă drumuri în regiunile polare. Documentarul analizează testele la care sunt supuse aceste nave, modul în care sunt construite și rolul lor în menținerea rutelor maritime din zona arctică.
Pe lângă episoadele complete, canalul NatGeoChannelRO include și numeroase clipuri de aproximativ zece minute, selectate din alte documentare din grila National Geographic. Aceste fragmente funcționează ca mini-episoade tematice și oferă o imagine rapidă asupra unor subiecte precum mistere istorice, fenomene naturale, conflicte globale, investigații criminalistice sau povești despre lumea animalelor.
Playlistul de documentare integrale reprezintă una dintre cele mai accesibile colecții oficiale National Geographic disponibile în limba română, iar publicul din România poate urmări conținutul direct pe YouTube, fără costuri și fără limitări geografice.
Playlistul poate fi accesat direct aici:
https://www.youtube.com/playlist?list=PL0La8jpoMGUMZq6PCYwHHMh9XVk_640Ix
În paralel cu publicarea documentarelor integrale pe YouTube, National Geographic organizează la TV o săptămână tematică dedicată României, programată în perioada 1–5 decembrie. În serile de 1, 2, 3 și 5 decembrie, de la ora 20.00, grila este construită în jurul unor povești care ating istoria, geografia, mitologia și episoadele sensibile din trecutul recent al țării. Seria începe pe 1 decembrie, la ora 20.00, cu Oceanul pe uscat: Marea secretelor, un episod din Drain the Oceans care coboară privirea în adâncurile Mării Negre și scoate la lumină epave și povești legate de războaie, flote scufundate și mistere păstrate în zone lipsite de oxigen. Pe 2 decembrie, tot de la ora 20.00, urmează Europa văzută de sus: România, episodul filmat integral în țara noastră, care trece de la cel mai lung pod de pe Dunăre la Cimitirul Vesel și până la câmpurile de floarea soarelui și zonele emblematice din Transilvania.
Pe 3 decembrie, de la ora 20.00, este programat Dezastre în aer: Accidentul de la Balotești, episodul din Air Crash Investigation care reconstituie pas cu pas cursa TAROM 371 și analizează cauzele celui mai grav accident aviatic din istoria României, explicând ce s a schimbat ulterior în procedurile de siguranță. Pe 4 decembrie se păstrează o excepție în grilă, intervalul de seară fiind rezervat unei premiere anunțate separat de post. Săptămâna tematică se încheie pe 5 decembrie, la ora 20.00, cu Atlasul locurilor blestemate: Blestemul lui Vlad Țepeș, un episod care combină istorie, folclor și ipoteze moderne pentru a urmări cum s a construit în timp legenda lui Vlad Țepeș și cum a ajuns această figură istorică să fie legată de ideea de blestem și de mitul Dracula.
TVR 3 va transmite oficial în HD, după ce va solicita la CNA actualizarea licenței în privința rezoluției. Consiliul de Administrație al televiziunii publice a aprobat deja documentația pentru modificarea licenței audiovizuale. Decizia a venit chiar în ultima ședință a actualului Consiliu, care a votat ca postul să poată emite în înaltă definiție. TVR 3 a emis timp de mai multi ani în HD, în regim de test, dar numai pe platforma online TVR+, nu și la operatorii de servicii de TV cu plată și nici prin satelit. SRTV va solicita la CNA actualizarea licenței in privința rezoluției.
Mai jos găsiți hotărârea oficială:
Singurul post tv care va emite în continuare in HD doar în mediul online va rămâne astfel TVR International. Prin satelit, posturile care au deja licența High Definition emit în HD, dar in digital terestru doar in SD. Un procent din emisiunile TVR 3 sunt deja realizate în HD, atât în studiourile centrale, cât și în unele teritoriale, iar altele sunt doar upscalate de la SD.
Mai jos găsiți hotărârea oficială:
Singurul post tv care va emite în continuare in HD doar în mediul online va rămâne astfel TVR International. Prin satelit, posturile care au deja licența High Definition emit în HD, dar in digital terestru doar in SD. Un procent din emisiunile TVR 3 sunt deja realizate în HD, atât în studiourile centrale, cât și în unele teritoriale, iar altele sunt doar upscalate de la SD.
Seria Singuri revine la HISTORY Channel România cu sezonul al unsprezecelea, care va fi difuzat începând cu 1 decembrie, potrivit informațiilor transmise către HD Satelit România . Noua ediție marchează un deceniu de la lansarea formatului original, considerat una dintre cele mai dificile experiențe de supraviețuire prezentate în televiziune. Programul include douăsprezece episoade, fiecare cu durată de o oră, care vor fi difuzate de luni până vineri, de la ora 16:10.
Acest sezon continuă conceptul cunoscut al show-ului, în care zece participanți sunt plasați singuri în natură, având la dispoziție doar un rucsac cu strictul necesar. Doi dintre ei sunt femei, iar ceilalți opt sunt bărbați, fiecare cu propriile strategii de adaptare și limite fizice sau psihologice. De această dată, competiția are loc în apropierea Cercului Arctic, în regiunea Inuvik din Canada, o zonă unde izolarea, frigul și fauna locală pun o presiune constantă asupra oricărui vizitator. Concurenții sunt nevoiți să își construiască un adăpost propriu, să își asigure hrana și să gestioneze condițiile imprevizibile ale unei regiuni în care urșii grizzly sunt prezenți în mod natural, iar temperaturile scad frecvent la valori extreme. În acest context, fiecare zi devine o probă pentru determinare și adaptare.
Un element care diferențiază formatul Singuri de alte producții de supraviețuire este lipsa totală a contactului cu echipa de filmare. Participanții nu interacționează cu producătorii sau cu operatorii, filmând singuri întreaga experiență prin camerele puse la dispoziție înainte de a fi lăsați în locurile izolate selectate de echipă. Acest mod de lucru conferă autenticitate momentelor surprinse, iar povestea fiecărui concurent capătă ritmul natural al situațiilor reale, fără intervenții exterioare. Premiul pus în joc este de 500.000 de dolari, iar durata rezistenței fiecăruia devine criteriul decisiv care stabilește câștigătorul.
De-a lungul anilor, participanții au fost provocați în medii diverse, precum zonele sălbatice din Canada, peisajele riguroase din Patagonia, terenurile izolate ale Mongoliei sau regiunile nepopulate din Africa de Sud. Popularitatea formatului a generat trei producții derivate. Alone: The Beast, lansată în 2020, a urmărit grupuri de câte trei persoane pe parcursul unei luni, în timp ce Alone: Frozen, apărută în 2022, a readus în competiție șase foști participanți. Tot în 2022 a fost produs Alone: The Skills Challenge, axat pe demonstrarea unor abilități tehnice ale unor concurenți din sezoanele anterioare. Pe lângă acestea, începând din 2017, conceptul a fost adaptat și pentru piețele locale din Australia, Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Marea Britanie, unde formatul a fost adaptat specificului fiecărei țări.
Sezonul al unsprezecelea va dezvălui cine este concurentul care a rezistat 84 de zile în izolare, o performanță ce se înscrie în primele trei cele mai lungi perioade de supraviețuire din istoria formatului, alături de sezoanele șapte și trei. Publicul poate urmări întreaga desfășurare, episod după episod, de luni până vineri, la ora 16:10, pe HISTORY Channel România.
Acest sezon continuă conceptul cunoscut al show-ului, în care zece participanți sunt plasați singuri în natură, având la dispoziție doar un rucsac cu strictul necesar. Doi dintre ei sunt femei, iar ceilalți opt sunt bărbați, fiecare cu propriile strategii de adaptare și limite fizice sau psihologice. De această dată, competiția are loc în apropierea Cercului Arctic, în regiunea Inuvik din Canada, o zonă unde izolarea, frigul și fauna locală pun o presiune constantă asupra oricărui vizitator. Concurenții sunt nevoiți să își construiască un adăpost propriu, să își asigure hrana și să gestioneze condițiile imprevizibile ale unei regiuni în care urșii grizzly sunt prezenți în mod natural, iar temperaturile scad frecvent la valori extreme. În acest context, fiecare zi devine o probă pentru determinare și adaptare.
Un element care diferențiază formatul Singuri de alte producții de supraviețuire este lipsa totală a contactului cu echipa de filmare. Participanții nu interacționează cu producătorii sau cu operatorii, filmând singuri întreaga experiență prin camerele puse la dispoziție înainte de a fi lăsați în locurile izolate selectate de echipă. Acest mod de lucru conferă autenticitate momentelor surprinse, iar povestea fiecărui concurent capătă ritmul natural al situațiilor reale, fără intervenții exterioare. Premiul pus în joc este de 500.000 de dolari, iar durata rezistenței fiecăruia devine criteriul decisiv care stabilește câștigătorul.
De-a lungul anilor, participanții au fost provocați în medii diverse, precum zonele sălbatice din Canada, peisajele riguroase din Patagonia, terenurile izolate ale Mongoliei sau regiunile nepopulate din Africa de Sud. Popularitatea formatului a generat trei producții derivate. Alone: The Beast, lansată în 2020, a urmărit grupuri de câte trei persoane pe parcursul unei luni, în timp ce Alone: Frozen, apărută în 2022, a readus în competiție șase foști participanți. Tot în 2022 a fost produs Alone: The Skills Challenge, axat pe demonstrarea unor abilități tehnice ale unor concurenți din sezoanele anterioare. Pe lângă acestea, începând din 2017, conceptul a fost adaptat și pentru piețele locale din Australia, Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Marea Britanie, unde formatul a fost adaptat specificului fiecărei țări.
Sezonul al unsprezecelea va dezvălui cine este concurentul care a rezistat 84 de zile în izolare, o performanță ce se înscrie în primele trei cele mai lungi perioade de supraviețuire din istoria formatului, alături de sezoanele șapte și trei. Publicul poate urmări întreaga desfășurare, episod după episod, de luni până vineri, la ora 16:10, pe HISTORY Channel România.
Orange Romania a început implementarea tehnologiei 5G+ în rețeaua de metrou din București, marcând primul moment în care, în subteran, pot fi atinse viteze de până la 1 Gbps pentru utilizatorii operatorului. Inițiativa aduce o îmbunătățire vizibilă și pentru cei care folosesc 4G, datorită echipamentelor moderne instalate în stații, potrivit unui comunicat transmis de Orange Romania către HD Satelit România.
Primele activări au avut loc în luna noiembrie, sub forma unor proiecte-pilot în stațiile Preciziei și Păcii. Între timp, au fost finalizate lucrările în Piața Victoriei 1 și 2, iar în această săptămână serviciul a devenit disponibil și în Aviatorilor. Extinderea continuă rapid și, până la finalul lunii decembrie, 5G+ ar urma să acopere numeroase alte stații de-a lungul tuturor magistralelor, precum Piața Romană, Universitate, Piața Unirii 1 și 2, Tineretului, Aurel Vlaicu, Pipera și Constantin Brâncoveanu.
Operatorul își propune să ofere o conectivitate stabilă, fără întreruperi, la viteze ridicate, în orice punct al metroului, nu doar în stații, ci și în tuneluri. Modernizarea aduce un plus și pentru utilizatorii care rămân pe tehnologia 4G, deoarece noua infrastructură permite o distribuție mai eficientă a traficului. Pentru cei care folosesc zilnic metroul pentru drumul către serviciu sau pentru întoarcerea acasă, implementarea 5G+ în subteran înseamnă încărcarea mai rapidă a aplicațiilor, transferuri rapide de fișiere, streaming video mai fluent și apeluri video stabile chiar în mișcare. Reteaua urmărește astfel să păstreze poziția de cea mai rapidă din România și să răspundă nevoilor tot mai dinamice ale clienților.
Un aspect important al noii tehnologii este eficiența energetică. Pe măsură ce numărul utilizatorilor migră către 5G+, consumul de energie per megabit scade, această tehnologie putând fi chiar de zece ori mai eficientă decât generațiile anterioare. De asemenea, rețeaua poate trece automat într-un mod economic atunci când traficul este redus, așa cum se întâmplă în afara orelor de vârf sau pe timpul nopții, când doar personalul de întreținere și pază este prezent în subteran și necesită acces la comunicare.
Orange Romania are în plan să finalizeze acoperirea întregii rețele de metrou până la sfârșitul anului 2026. Demersul face parte din strategia mai amplă de modernizare a rețelei, în contextul în care operatorul a realizat cea mai mare investiție în spectrul 5G/5G+ din țară, în valoare de 265 milioane de euro, cu o valabilitate de 25 de ani. În această toamnă, extinderea rețelei a dus la depășirea pragului de 70 de orașe acoperite cu 5G/5G+. Conform celui mai recent raport Netograf al ANCOM, operatorul rămâne atât furnizorul cu cele mai ridicate viteze medii la internetul mobil din România, cât și cel cu cel mai rapid internet fix, indicatori care confirmă direcția de consolidare a infrastructurii digitale.
 |
| 5G în metrou - Imagine decorativă creată digital de HD Satelit |
Primele activări au avut loc în luna noiembrie, sub forma unor proiecte-pilot în stațiile Preciziei și Păcii. Între timp, au fost finalizate lucrările în Piața Victoriei 1 și 2, iar în această săptămână serviciul a devenit disponibil și în Aviatorilor. Extinderea continuă rapid și, până la finalul lunii decembrie, 5G+ ar urma să acopere numeroase alte stații de-a lungul tuturor magistralelor, precum Piața Romană, Universitate, Piața Unirii 1 și 2, Tineretului, Aurel Vlaicu, Pipera și Constantin Brâncoveanu.
Operatorul își propune să ofere o conectivitate stabilă, fără întreruperi, la viteze ridicate, în orice punct al metroului, nu doar în stații, ci și în tuneluri. Modernizarea aduce un plus și pentru utilizatorii care rămân pe tehnologia 4G, deoarece noua infrastructură permite o distribuție mai eficientă a traficului. Pentru cei care folosesc zilnic metroul pentru drumul către serviciu sau pentru întoarcerea acasă, implementarea 5G+ în subteran înseamnă încărcarea mai rapidă a aplicațiilor, transferuri rapide de fișiere, streaming video mai fluent și apeluri video stabile chiar în mișcare. Reteaua urmărește astfel să păstreze poziția de cea mai rapidă din România și să răspundă nevoilor tot mai dinamice ale clienților.
Un aspect important al noii tehnologii este eficiența energetică. Pe măsură ce numărul utilizatorilor migră către 5G+, consumul de energie per megabit scade, această tehnologie putând fi chiar de zece ori mai eficientă decât generațiile anterioare. De asemenea, rețeaua poate trece automat într-un mod economic atunci când traficul este redus, așa cum se întâmplă în afara orelor de vârf sau pe timpul nopții, când doar personalul de întreținere și pază este prezent în subteran și necesită acces la comunicare.
Orange Romania are în plan să finalizeze acoperirea întregii rețele de metrou până la sfârșitul anului 2026. Demersul face parte din strategia mai amplă de modernizare a rețelei, în contextul în care operatorul a realizat cea mai mare investiție în spectrul 5G/5G+ din țară, în valoare de 265 milioane de euro, cu o valabilitate de 25 de ani. În această toamnă, extinderea rețelei a dus la depășirea pragului de 70 de orașe acoperite cu 5G/5G+. Conform celui mai recent raport Netograf al ANCOM, operatorul rămâne atât furnizorul cu cele mai ridicate viteze medii la internetul mobil din România, cât și cel cu cel mai rapid internet fix, indicatori care confirmă direcția de consolidare a infrastructurii digitale.
Odată cu sărbătorile de iarnă, Digiturk a făcut din nou loc pe satelit unui canal tv care devine aproape tradiție în perioada rece. E vorba de Șömine Keyfi (tradus la liber ca Bucuria / Plăcerea șemineului), un program care afișează în permanență imaginea unui șemineu cu focul aprins. Pentru cei care vor o atmosferă mai caldă în living fără să aprindă focul în realitate, ideea e simplă și funcționează de ani buni. Canalul revine în modul în care îl știa lumea: gratuit, necriptat și accesibil tuturor celor care pot recepționa Türksat, inclusiv în România cu o antena de 90 cm.
Programul este transmis de pe satelitul Türksat 5B, pe fasciculul vestic, care se recepționează foarte ușor în Europa Centrală și de Est. Merită reținut că nu e nevoie de o antenă mare; de obicei, un offset de 60 cm este suficient pentru o recepție stabilă. De fapt, acesta este și motivul pentru care canalul a devenit popular și dincolo de publicul turc: e simplu de prins, iar conținutul e universal, precizează parabola.cz.
Emisia este livrată în HD, la rezoluție 1920x1080, folosind codecul MPEG-4/H.264. Sunetul este transmis în format MPEG la 160 kbit/s, suficient pentru un fundal sonor discret. De altfel, canalul mizează exact pe această idee: să creeze o stare de confort vizual și acustic, fără pretenții suplimentare. În zona platformelor de streaming, astfel de videoclipuri sunt deja foarte răspândite, dar pe satelit apare doar sezonier, prin această platformă DTH turcească. Pentru Digiturk, e un element simplu, dar apreciat, așa că revine an de an.
Mai jos sunt parametrii tehnici pentru cei care vor să îl adauge manual în lista de canale:
satelit Türksat 5B (42° Est), frecvența 11.305 GHz, polarizare verticală, SR 30000, FEC 3/4, DVB-S2/8PSK, transmis la liber.
Programul este transmis de pe satelitul Türksat 5B, pe fasciculul vestic, care se recepționează foarte ușor în Europa Centrală și de Est. Merită reținut că nu e nevoie de o antenă mare; de obicei, un offset de 60 cm este suficient pentru o recepție stabilă. De fapt, acesta este și motivul pentru care canalul a devenit popular și dincolo de publicul turc: e simplu de prins, iar conținutul e universal, precizează parabola.cz.
Emisia este livrată în HD, la rezoluție 1920x1080, folosind codecul MPEG-4/H.264. Sunetul este transmis în format MPEG la 160 kbit/s, suficient pentru un fundal sonor discret. De altfel, canalul mizează exact pe această idee: să creeze o stare de confort vizual și acustic, fără pretenții suplimentare. În zona platformelor de streaming, astfel de videoclipuri sunt deja foarte răspândite, dar pe satelit apare doar sezonier, prin această platformă DTH turcească. Pentru Digiturk, e un element simplu, dar apreciat, așa că revine an de an.
Mai jos sunt parametrii tehnici pentru cei care vor să îl adauge manual în lista de canale:
satelit Türksat 5B (42° Est), frecvența 11.305 GHz, polarizare verticală, SR 30000, FEC 3/4, DVB-S2/8PSK, transmis la liber.
Mai multe posturi TV românești, care sunt disponibile și pe frecvența proprie a DTH-ului Freesat România, au apărut (momentan la liber, necriptate) și pe o altă frecvență a aceluiași satelit, Eutelsat 16A. Această nouă transmisie reflectă fidel lista de canale de pe frecvența utilizată de Freesat, ceea ce sugerează că este vorba despre o transmisie în oglindă.
Noua frecvență (12,568 GHz, polarizare verticală, SR 16664, FEC 3/5, DVB-S2/8PSK) găzduiește în prezent 16 posturi private românești:Acasă, Acasă Gold, Alfa Omega TV, Boomerang, Credo TV, Digi 24, Kanal D, National TV, Prima TV, Pro Arena, Pro Cinema, Pro TV, Radio Trinitas, Realitatea Plus, România TV, Warner TV.
Interesant este că toate aceste canale sunt difuzate liber (FTA), fără criptare, pe frecventa 12,568 GHzl, a momentul publicării acestui articol, în timp ce pe frecvența Freesat (12,643 GHz, polarizare verticală, SR 27500, FEC 2/3, DVB-S2/8PSK) aceleași posturi sunt transmise în criptat în sistemul Conax (cu excepția Digi 24 și Realitatea Plus, care sunt la liber si pe frecventa orginală).
Frecvența 12,568 GHz fusese anterior utilizată doar pentru canale religioase precum Alfa Omega TV și Credo TV . Acum, aceasta a devenit gazda unui set extins de canale generaliste și de știri din România, replicând grila deja existentă pe frecvența consacrată a Freesat.
Această schimbare nu a fost însoțită de un anunț oficial privind intenția de migrare a Freesat România către noua frecvență. Totuși, existența simultană a acelorași posturi pe ambele frecvențe, într-un caz în format criptat și în celălalt în format liber, ridică întrebări cu privire la posibile teste sau o viitoare restructurare tehnică.
Rămâne de văzut dacă această transmitere în oglindă este una temporară, parte a unor teste tehnice sau începutul unui nou plan de distribuție pe o nouă frecvență.
UPDATE 25 august 2025: Operatorul platformei de satelit DTH Freesat România a finalizat trecerea definitivă a programelor pe o nouă frecvență de emisie pe satelitul Eutelsat 16A. După o perioadă de aproximativ o lună în care programele au fost transmise simultan pe două frecvențe (12,643 GHz vertical și 12,568 GHz), distribuția pe frecvența veche a fost oprită, iar serviciile sunt disponibile doar pe 12,568 GHz. Din motive tehnice, toate canalele Freesat sunt difuzate temporar necriptat (FTA), fără card de acces sau abonament. Astfel, telespectatorii pot recepționa gratuit atât posturi private importante, precum Pro TV, Pro Arena, Prima TV, Kanal D sau Digi 24, cât și toate canalele Televiziunii Române, inclusiv TVR Sport HD. Nu este cunoscut momentul în care programele vor fi din nou criptate.
[td]
[/td]
[td]
Recepție în România pe frecvența
[/td]12,568 GHz
cu SNR 76,14 dB și AGC de 66%, utilizând o antena de 90 cm - Toate posturile sunt momentan la liber - De precizat că a trebuit să fac o mică ajustare a poziției antenei, un reglaj de finețe de câțiva milimetri, pentru a recepționa semnalul, dar poate nu e necesar și în cazul dvs.[td]
[/td]
[td]
Televiziunile de pe frecvența 12,568 GHz
[/td][td]
[/td]
[td]
14 televiziuni pe frecvența proprie a Freesat cu SNR 64,68 dB - Doar Digi 24 si Realitatea Plus sunt la liber, restul sunt criptate
[/td][td]
[/td]
[td]
Recepție pe frecvența proprie a Freesat cu SNR 64,68 dB și ACG 74% - Digi 24, transmis la liber
[/td]Această schimbare nu a fost însoțită de un anunț oficial privind intenția de migrare a Freesat România către noua frecvență. Totuși, existența simultană a acelorași posturi pe ambele frecvențe, într-un caz în format criptat și în celălalt în format liber, ridică întrebări cu privire la posibile teste sau o viitoare restructurare tehnică.
Rămâne de văzut dacă această transmitere în oglindă este una temporară, parte a unor teste tehnice sau începutul unui nou plan de distribuție pe o nouă frecvență.
UPDATE 25 august 2025: Operatorul platformei de satelit DTH Freesat România a finalizat trecerea definitivă a programelor pe o nouă frecvență de emisie pe satelitul Eutelsat 16A. După o perioadă de aproximativ o lună în care programele au fost transmise simultan pe două frecvențe (12,643 GHz vertical și 12,568 GHz), distribuția pe frecvența veche a fost oprită, iar serviciile sunt disponibile doar pe 12,568 GHz. Din motive tehnice, toate canalele Freesat sunt difuzate temporar necriptat (FTA), fără card de acces sau abonament. Astfel, telespectatorii pot recepționa gratuit atât posturi private importante, precum Pro TV, Pro Arena, Prima TV, Kanal D sau Digi 24, cât și toate canalele Televiziunii Române, inclusiv TVR Sport HD. Nu este cunoscut momentul în care programele vor fi din nou criptate.
La început de 2026, Canal+ și Warner Bros. Discovery au semnat un acord pe mai mulți ani și pe mai multe țări, care acoperă atât streamingul, cât și canalele clasice de televiziune, iar România intră în acest pachet.
[td]
[/td]
[td]
[/td]
La capitolul canale tv, acordul confirmă că rămân în continuare în grilele Focus Sat România televiziunile Cartoon Network, Cartoonito și CNN International, precum și canalele premium de tipul HBO și Cinemax.
De asemenea, HBO Max rămâne disponibil prin Canal+ în România (prin Focus Sat), Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. La noi, asta are legătură cu operatorul din grupul M7, adică Focus Sat (HBO Max poate fi luat în pachet Acces Max sau prin extraopțiunea MaxPak).
Partea nouă este extinderea HBO Max prin Canal+ în două piețe europene noi: Belgia și Austria. Și aici se vede rolul M7, pentru că în aceste țări există deja branduri și platforme din același ecosistem, iar acordul vine ca o completare a distribuției.
Un alt capitol important, dar de data asta în afara Europei, ține de Africa Subsahariană. Canal+ are acolo o prezență importantă prin MultiChoice și platforma DStv, iar la final de 2025 exista riscul ca 12 canale WBD să iasă din grilă de la 1 ianuarie 2026. Prin noul acord, canalele au rămas în continuare disponibile, într-o combinație care acoperă zone diferite, de la știri și copii până la documentare și lifestyle, cu exemple precum CNN International, Cartoon Network, Cartoonito, Discovery Channel, TLC, HGTV sau Food Network, în funcție de piață și de pachetul DStv.
Mai există și miza drepturilor premium, mai ales în Franța. Acolo, acordul păstrează fereastra de pay tv pentru filmele Warner Bros. Pictures, astfel încât ele pot ajunge pe Canal+ la aproximativ șase luni după lansarea în cinematografe, ceea ce rămâne un avantaj important pentru piața franceză.
Toată povestea capătă și mai mult sens dacă te uiți la ce se întâmplă în interiorul WBD în 2026. Compania e în proces de separare în două entități, una axată pe streaming și producție și cealaltă pe televiziunea liniară, cu o țintă de finalizare în jurul mijlocului lui 2026, după pașii și aprobările necesare. În același context, în decembrie 2025 au apărut și discuții despre o tranzacție în care Netflix ar urma să preia divizia de studiouri și streaming. Pentru Canal+, ideea e că distribuția și drepturile rămân prinse în contracte pe termen mai lung, chiar dacă se vor schimba multe.
[td]
[/td]
[td]
[/td]
La capitolul canale tv, acordul confirmă că rămân în continuare în grilele Focus Sat România televiziunile Cartoon Network, Cartoonito și CNN International, precum și canalele premium de tipul HBO și Cinemax.
De asemenea, HBO Max rămâne disponibil prin Canal+ în România (prin Focus Sat), Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. La noi, asta are legătură cu operatorul din grupul M7, adică Focus Sat (HBO Max poate fi luat în pachet Acces Max sau prin extraopțiunea MaxPak).
Partea nouă este extinderea HBO Max prin Canal+ în două piețe europene noi: Belgia și Austria. Și aici se vede rolul M7, pentru că în aceste țări există deja branduri și platforme din același ecosistem, iar acordul vine ca o completare a distribuției.
Un alt capitol important, dar de data asta în afara Europei, ține de Africa Subsahariană. Canal+ are acolo o prezență importantă prin MultiChoice și platforma DStv, iar la final de 2025 exista riscul ca 12 canale WBD să iasă din grilă de la 1 ianuarie 2026. Prin noul acord, canalele au rămas în continuare disponibile, într-o combinație care acoperă zone diferite, de la știri și copii până la documentare și lifestyle, cu exemple precum CNN International, Cartoon Network, Cartoonito, Discovery Channel, TLC, HGTV sau Food Network, în funcție de piață și de pachetul DStv.
Mai există și miza drepturilor premium, mai ales în Franța. Acolo, acordul păstrează fereastra de pay tv pentru filmele Warner Bros. Pictures, astfel încât ele pot ajunge pe Canal+ la aproximativ șase luni după lansarea în cinematografe, ceea ce rămâne un avantaj important pentru piața franceză.
Toată povestea capătă și mai mult sens dacă te uiți la ce se întâmplă în interiorul WBD în 2026. Compania e în proces de separare în două entități, una axată pe streaming și producție și cealaltă pe televiziunea liniară, cu o țintă de finalizare în jurul mijlocului lui 2026, după pașii și aprobările necesare. În același context, în decembrie 2025 au apărut și discuții despre o tranzacție în care Netflix ar urma să preia divizia de studiouri și streaming. Pentru Canal+, ideea e că distribuția și drepturile rămân prinse în contracte pe termen mai lung, chiar dacă se vor schimba multe.
Dacă te-a interesat vreodată o schimbare de frecvențe de satelit, o mutare de pe un transponder pe altul sau ai căutat rapid ce se mai prinde la o anumită poziție orbitală, sunt șanse mari să fi ajuns, la un moment dat, pe FlySat. Este genul de site pe care îl deschizi din reflex când ai o antenă de reglat, un receptor de scanat sau pur și simplu când vrei să vezi ce s-a mai schimbat prin listele de canale. Tocmai de aceea, anunțul că FlySat se pregătește să-și încheie activitatea nu trece ușor peste comunitatea de pasionați și profesioniști care l-au folosit ani la rând.
Dincolo de partea emoțională, FlySat rămâne un instrument de lucru, iar cifrele spun destul de bine cât de mult a fost folosit. În mesaj sunt menționate 10 milioane de vizualizări și 26 de milioane de interacțiuni, văzute ca o sinteză tăcută a anilor petrecuți împreună cu cititorii.
Pe pagina principală, site-ul afișează și un tablou de tip inventar al bazei de date, cu sute de sateliți urmăriți și zeci de mii de canale listate, ceea ce arată dimensiunea muncii depuse în timp și cât de multă mentenanță implică un astfel de proiect, zi de zi.
Pentru cei care folosesc recepția satelit, FlySat a fost mereu o combinație utilă între listă, jurnal de schimbări și punct de pornire pentru verificări rapide. Nu era doar despre ce există pe orbită, ci și despre dinamica din spate: canale care apar în test, pachete care își schimbă parametrii, feed-uri temporare, schimbare de spot, treceri între standarde, actualizări de SR și FEC, lucruri care contează în practică atunci când vrei să prinzi semnalul corect sau când încerci să înțelegi de ce nu mai intră un multiplex. Când ai astfel de informații centralizate și actualizate, îți scurtează mult timpul de lucru, fie că ești instalator, fie că ești pasionat care își face singur reglajele.
Întrebarea firească este ce urmează după 18 martie 2026. Anunțul vorbește despre oprirea actualizărilor, nu neapărat despre dispariția instantă a paginilor; dar fără update-uri, un site de tipul acesta începe inevitabil să îmbătrânească rapid. În lumea sateliților, schimbările nu au pauză, iar fără întreținere constantă, chiar și o bază de date bună devine, treptat, o arhivă.
Pentru cine caută alternative, există și alte nume mari în zona listelor de frecvențe și acoperiri, fiecare cu stilul și punctele lui forte, de la LyngSat la SatBeams și desigur KingofSat.
Personal, aș privi momentul ăsta ca pe o oprire a unui metronom care a bătut ani întregi pentru o comunitate întreagă. FlySat nu a fost doar un site pe care intri o dată, ci un obicei de verificare pentru foarte mulți. Iar când un astfel de reper își încetinește ritmul până se oprește, nu dispare doar o adresă web, ci se închide, încet, o perioadă în care informația de nișă era ținută la zi prin munca constantă a cuiva. Actualizările mai merg până pe 18 martie 2026, deci mai este timp pentru ultimele verificări, pentru salvări de pagini importante și, mai ales, pentru a aprecia că, ani la rând, a existat un loc unde schimbările din satelit erau urmărite zilnic.
Mesajul transmis de administrator este clar și, pe cât de simplu, pe atât de greu de citit: decizia nu a fost luată pe fugă, ci s-a copt de mult timp, chiar dacă a fost greu de acceptat. Actualizările vor continua până pe 18 martie 2026, iar în aceeași zi a anului, cea în care site-ul a început, se va opri și fluxul de update-uri. Nu e prezentată ca o capitulare și nici ca o oboseală, ci ca un rămas-bun spus calm, cu grijă, după o perioadă lungă în care site-ul a avut un ritm constant.
Dincolo de partea emoțională, FlySat rămâne un instrument de lucru, iar cifrele spun destul de bine cât de mult a fost folosit. În mesaj sunt menționate 10 milioane de vizualizări și 26 de milioane de interacțiuni, văzute ca o sinteză tăcută a anilor petrecuți împreună cu cititorii.
Pe pagina principală, site-ul afișează și un tablou de tip inventar al bazei de date, cu sute de sateliți urmăriți și zeci de mii de canale listate, ceea ce arată dimensiunea muncii depuse în timp și cât de multă mentenanță implică un astfel de proiect, zi de zi.
Pentru cei care folosesc recepția satelit, FlySat a fost mereu o combinație utilă între listă, jurnal de schimbări și punct de pornire pentru verificări rapide. Nu era doar despre ce există pe orbită, ci și despre dinamica din spate: canale care apar în test, pachete care își schimbă parametrii, feed-uri temporare, schimbare de spot, treceri între standarde, actualizări de SR și FEC, lucruri care contează în practică atunci când vrei să prinzi semnalul corect sau când încerci să înțelegi de ce nu mai intră un multiplex. Când ai astfel de informații centralizate și actualizate, îți scurtează mult timpul de lucru, fie că ești instalator, fie că ești pasionat care își face singur reglajele.
Întrebarea firească este ce urmează după 18 martie 2026. Anunțul vorbește despre oprirea actualizărilor, nu neapărat despre dispariția instantă a paginilor; dar fără update-uri, un site de tipul acesta începe inevitabil să îmbătrânească rapid. În lumea sateliților, schimbările nu au pauză, iar fără întreținere constantă, chiar și o bază de date bună devine, treptat, o arhivă.
Pentru cine caută alternative, există și alte nume mari în zona listelor de frecvențe și acoperiri, fiecare cu stilul și punctele lui forte, de la LyngSat la SatBeams și desigur KingofSat.
Personal, aș privi momentul ăsta ca pe o oprire a unui metronom care a bătut ani întregi pentru o comunitate întreagă. FlySat nu a fost doar un site pe care intri o dată, ci un obicei de verificare pentru foarte mulți. Iar când un astfel de reper își încetinește ritmul până se oprește, nu dispare doar o adresă web, ci se închide, încet, o perioadă în care informația de nișă era ținută la zi prin munca constantă a cuiva. Actualizările mai merg până pe 18 martie 2026, deci mai este timp pentru ultimele verificări, pentru salvări de pagini importante și, mai ales, pentru a aprecia că, ani la rând, a existat un loc unde schimbările din satelit erau urmărite zilnic.
TVR Plus a fost relansat într-o formă vizibil diferită față de versiunea veche, cu o interfață modernizată și o structură mult mai clară, gândită atât pentru vizionare live, cât și pentru acces rapid la emisiunile din arhiva Televiziunii Române. Platforma este disponibilă la tvrplus.ro și rămâne gratuită, însă pentru vizionarea conținutului este necesară crearea unui cont de utilizator.
Secțiunea Explorează este, practic, nucleul bibliotecii VOD. Aici emisiunile sunt grupate alfabetic și tematic, cu afișe mari, ușor de recunoscut. Se regăsesc producții culturale, documentare, emisiuni de divertisment, proiecte speciale și formate educaționale, de la titluri precum EDU arte, Gări de poveste, Istorii de bun gust sau Izolați în România, până la producții de arhivă și serii recente. O zonă distinctă este dedicată Arhivei TVR, cu selecții speciale și materiale istorice, alături de categorii precum Top Vizionări, care evidențiază conținutul cel mai urmărit de utilizatori.
Zona Info este dedicată exclusiv conținutului informativ. Aici sunt grupate Telejurnalele și emisiunile de știri, cu ediții precum Telejurnal 20, Telejurnal 14 sau Ora de știri, fiecare având pagini proprii și acces direct la edițiile disponibile la cerere. Este una dintre cele mai coerente organizări ale conținutului de știri TVR de până acum, totul fiind separat clar de zona de divertisment și documentar.
Secțiunea Live oferă acces direct la canalele TVR transmise online, împărțite pe categorii. Sunt disponibile canalele generaliste TVR 1, TVR 2 și TVR 3, canalele tematice TVR Info, TVR Cultural, TVR Folclor și TVR Sport, precum și posturile regionale TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași și altele. Pentru românii din afara granițelor există și TVR Moldova, inclus în aceeași zonă de live. Fiecare canal este afișat cu identitate vizuală proprie, iar accesul se face dintr-un singur ecran, fără navigare complicată.
Noua versiune TVR Plus renunță la structura fragmentată anterioară și aduce o platformă aerisită, ușor de parcurs pe mobil și desktop, cu accent pe conținutul video și mai puțin pe meniuri ascunse. Serviciul rămâne gratuit, dar funcționează pe bază de cont, iar organizarea actuală face mult mai simplă trecerea între live, știri și emisiunile din arhiva TVR, într-un mod care chiar dă senzația de platformă modernă de streaming, nu doar de site anexă al televiziunii publice.
Platforma poate fi accesată la adresa https://tvrplus.ro/
Pagina principală pune accent pe conținutul recomandat, cu producții speciale și evenimente de actualitate, precum programele de Revelion sau selecții editoriale. Navigarea este organizată în trei zone mari, vizibile clar în meniu: Explorează, Info și Live, fiecare având un rol bine definit.
Secțiunea Explorează este, practic, nucleul bibliotecii VOD. Aici emisiunile sunt grupate alfabetic și tematic, cu afișe mari, ușor de recunoscut. Se regăsesc producții culturale, documentare, emisiuni de divertisment, proiecte speciale și formate educaționale, de la titluri precum EDU arte, Gări de poveste, Istorii de bun gust sau Izolați în România, până la producții de arhivă și serii recente. O zonă distinctă este dedicată Arhivei TVR, cu selecții speciale și materiale istorice, alături de categorii precum Top Vizionări, care evidențiază conținutul cel mai urmărit de utilizatori.
Zona Info este dedicată exclusiv conținutului informativ. Aici sunt grupate Telejurnalele și emisiunile de știri, cu ediții precum Telejurnal 20, Telejurnal 14 sau Ora de știri, fiecare având pagini proprii și acces direct la edițiile disponibile la cerere. Este una dintre cele mai coerente organizări ale conținutului de știri TVR de până acum, totul fiind separat clar de zona de divertisment și documentar.
Secțiunea Live oferă acces direct la canalele TVR transmise online, împărțite pe categorii. Sunt disponibile canalele generaliste TVR 1, TVR 2 și TVR 3, canalele tematice TVR Info, TVR Cultural, TVR Folclor și TVR Sport, precum și posturile regionale TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași și altele. Pentru românii din afara granițelor există și TVR Moldova, inclus în aceeași zonă de live. Fiecare canal este afișat cu identitate vizuală proprie, iar accesul se face dintr-un singur ecran, fără navigare complicată.
Noua versiune TVR Plus renunță la structura fragmentată anterioară și aduce o platformă aerisită, ușor de parcurs pe mobil și desktop, cu accent pe conținutul video și mai puțin pe meniuri ascunse. Serviciul rămâne gratuit, dar funcționează pe bază de cont, iar organizarea actuală face mult mai simplă trecerea între live, știri și emisiunile din arhiva TVR, într-un mod care chiar dă senzația de platformă modernă de streaming, nu doar de site anexă al televiziunii publice.
Platforma poate fi accesată la adresa https://tvrplus.ro/
Hearst Networks pregătește pentru publicul din regiunea EMEA o serie documentară amplă, Al Doilea Război Mondial cu Tom Hanks (World War II with Tom Hanks), prezentată și narată de Tom Hanks. Programul este gândit ca un eveniment TV difuzat simultan în mai multe teritorii la nivel global, urmând să fie transmis de Sky HISTORY în Marea Britanie și de The HISTORY Channel în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, în cadrul unei lansări coordonate între mai multe piețe, potrivit unui comunicat remis de Hearst Networks către HD Satelit România.
Seria are 20 de episoade și își propune o trecere în revistă detaliată a conflictului, de la contextul apariției până la etapele decisive și consecințele sale asupra lumii moderne. Producția se bazează pe materiale de arhivă rar folosite în programe similare, completate de explicații și interpretări oferite de istorici, pentru a contura o imagine cât mai coerentă a perioadei. Conceptul urmărește atât desfășurarea evenimentelor la scară largă, cât și felul în care deciziile politice și militare au influențat viețile oamenilor, fără a pierde din vedere contextul mai larg în care s-au produs schimbările.
Tom Hanks își leagă implicarea de felul în care, în anii săi de formare, referințele la război erau prezente în conversațiile adulților din jurul său și de impactul de durată pe care această perioadă l-a avut inclusiv asupra propriei familii. În această producție, formatul pe termen lung a fost ales tocmai pentru a permite o relatare completă, pe mai multe capitole, astfel încât subiectele să poată fi urmărite în profunzime, de la cauze și alianțe până la schimbările politice, sociale și tehnologice care au urmat.
Din perspectiva Hearst Networks EMEA, proiectul este prezentat ca un titlu cu relevanță în toate piețele în care compania operează, într-un moment în care publicul consumă conținut atât pe canale tv tradiționale, cât și prin platforme și servicii digitale. Reprezentanții companiei subliniază că obiectivul este livrarea unor producții factual-premium, cu tematică globală, care să ofere context și să încurajeze înțelegerea impactului istoric al perioadei, pentru generații diferite de telespectatori.
La nivelul Europei Centrale și de Est, Hearst Networks EMEA transmite că proiectul pornește de la ideea că există încă perspective și resurse documentare care pot completa ceea ce publicul crede că știe deja despre această perioadă. Echipa de creație ar fi identificat imagini și fotografii de arhivă mai puțin circulate, folosite pentru a lega firul evenimentelor de explicații accesibile și de o structură narativă care să ajute la înțelegerea contextului și a efectelor pe termen lung. Mesajul companiei este că seria își propune să rămână relevantă nu doar ca recapitulare istorică, ci și ca instrument de contextualizare a unor realități contemporane, prin raportare la decizii și consecințe din trecut.
Al Doilea Război Mondial cu Tom Hanks este produs pentru HISTORY Channel de A+E Factual Studios și Nutopia, în asociere cu Playtone și Motion Entertainment, companie parte din WPP Media. În echipa de producție executivă sunt menționați Sharon Scott, Steve Ascher, Matt Pearl și Andy Seestedt pentru A+E Factual Studios, Ben Goold, Jane Root și Steve Condie pentru Nutopia, Tom Hanks și Gary Goetzman pentru Playtone, Jon Meacham ca producător executiv, Chet Fenster pentru Motion Entertainment, precum și Eli Lehrer, Mary E. Donahue și Jennifer Wagman pentru HISTORY Channel.
Data premierei nu a fost încă anunțată, iar Hearst Networks precizează că detaliile suplimentare vor fi comunicate în lunile următoare. În zona EMEA, compania operează branduri de divertisment factual precum The HISTORY Channel, Crime+Investigation, BLAZE și COSMO, iar în portofoliu sunt menționate și titluri cunoscute sau francize precum The Curse of Oak Island, The First 48 și History’s Greatest Mysteries, alături de producții originale precum The Hunt for Baltic Gold, Nameless Monsters și The Royal Kill List.
Seria are 20 de episoade și își propune o trecere în revistă detaliată a conflictului, de la contextul apariției până la etapele decisive și consecințele sale asupra lumii moderne. Producția se bazează pe materiale de arhivă rar folosite în programe similare, completate de explicații și interpretări oferite de istorici, pentru a contura o imagine cât mai coerentă a perioadei. Conceptul urmărește atât desfășurarea evenimentelor la scară largă, cât și felul în care deciziile politice și militare au influențat viețile oamenilor, fără a pierde din vedere contextul mai larg în care s-au produs schimbările.
Tom Hanks își leagă implicarea de felul în care, în anii săi de formare, referințele la război erau prezente în conversațiile adulților din jurul său și de impactul de durată pe care această perioadă l-a avut inclusiv asupra propriei familii. În această producție, formatul pe termen lung a fost ales tocmai pentru a permite o relatare completă, pe mai multe capitole, astfel încât subiectele să poată fi urmărite în profunzime, de la cauze și alianțe până la schimbările politice, sociale și tehnologice care au urmat.
Din perspectiva Hearst Networks EMEA, proiectul este prezentat ca un titlu cu relevanță în toate piețele în care compania operează, într-un moment în care publicul consumă conținut atât pe canale tv tradiționale, cât și prin platforme și servicii digitale. Reprezentanții companiei subliniază că obiectivul este livrarea unor producții factual-premium, cu tematică globală, care să ofere context și să încurajeze înțelegerea impactului istoric al perioadei, pentru generații diferite de telespectatori.
La nivelul Europei Centrale și de Est, Hearst Networks EMEA transmite că proiectul pornește de la ideea că există încă perspective și resurse documentare care pot completa ceea ce publicul crede că știe deja despre această perioadă. Echipa de creație ar fi identificat imagini și fotografii de arhivă mai puțin circulate, folosite pentru a lega firul evenimentelor de explicații accesibile și de o structură narativă care să ajute la înțelegerea contextului și a efectelor pe termen lung. Mesajul companiei este că seria își propune să rămână relevantă nu doar ca recapitulare istorică, ci și ca instrument de contextualizare a unor realități contemporane, prin raportare la decizii și consecințe din trecut.
Al Doilea Război Mondial cu Tom Hanks este produs pentru HISTORY Channel de A+E Factual Studios și Nutopia, în asociere cu Playtone și Motion Entertainment, companie parte din WPP Media. În echipa de producție executivă sunt menționați Sharon Scott, Steve Ascher, Matt Pearl și Andy Seestedt pentru A+E Factual Studios, Ben Goold, Jane Root și Steve Condie pentru Nutopia, Tom Hanks și Gary Goetzman pentru Playtone, Jon Meacham ca producător executiv, Chet Fenster pentru Motion Entertainment, precum și Eli Lehrer, Mary E. Donahue și Jennifer Wagman pentru HISTORY Channel.
Data premierei nu a fost încă anunțată, iar Hearst Networks precizează că detaliile suplimentare vor fi comunicate în lunile următoare. În zona EMEA, compania operează branduri de divertisment factual precum The HISTORY Channel, Crime+Investigation, BLAZE și COSMO, iar în portofoliu sunt menționate și titluri cunoscute sau francize precum The Curse of Oak Island, The First 48 și History’s Greatest Mysteries, alături de producții originale precum The Hunt for Baltic Gold, Nameless Monsters și The Royal Kill List.
La final de 2025, Paramount Global a tras pe dreapta mai multe canale muzicale MTV în Europa, inclusiv la noi, iar în același val a dispărut și CBS Reality. Din lista de canale MTV care s-au închis la 31 decembrie 2025 au făcut parte MTV 80s, MTV 90s, MTV 00s, MTV Hits, Club MTV, MTV Live HD și TeenNick.
Ca să acopere golul rămas pe zona de muzică, Vodafone a adăugat pe cablu (grila digitală din rețeaua fixă, fostă UPC) trei posturi din familia Mooz, toate în variantă SD: Mooz Hits, Mooz RO și Mooz Retro. În grilă exista deja Mooz Dance HD, deci noua mutare practic formează un pachet de canale muzicale.
Mooz RO! este un canal românesc lansat de vreo 15 ani și e gândit în jurul muzicii românești, în timp ce Mooz Hits merge pe muzică internațională, ca un canal de clipuri și selecții de hituri, iar Mooz Dance e orientat spre muzică electronică. Mooz Retro completează zona cu nostalgie, cu accent pe muzică mai veche, ca alternativă pentru cei care vor un canal de fundal, fără să stea să caute piese noi.
Mooz este un grup de canale muzicale românești asociat companiei Mooz TV (în diverse surse apare ca MoozTV SRL / Mooz TV SRL). În presa din 2010, când CNA a acordat licența pentru proiect, Mooz era prezentat ca un pachet cu două direcții principale: un canal de muzică românească (Mooz Ro) și unul de muzică internațională (Mooz Hits), cu ideea de a nu merge doar pe hituri americane, ci pe selecții mai largi, inclusiv din alte zone (India, Portugalia etc.). Pentru Mooz Ro se menționa explicit că rulează clipuri românești din anii ’90 până în prezent.
Mooz RO! este canalul orientat exclusiv pe muzică românească, 24/7, Mooz Hits este axat pe muzică în general internațională, tot 24/7, iar Mooz Dance mai degrabă dedicat muzicii electronice/dance. În jurul lor a existat și Mooz HD, un canal de videoclipuri în format HD, care a fost închis în 2023 și înlocuit de Mooz Dance HD.
Un punct interesant, mai ales pentru contextul de grilă, este că CNA a discutat în 2020 nu doar prelungiri/modificări pentru Mooz Ro și Mooz Hits și modificări pentru Mooz Dance, ci și acordarea de licențe pentru canale Mooz suplimentare, inclusiv Mooz Retro (plus Mooz Urban și Mooz Love, alături de alte proiecte). Asta arată că Mooz a încercat să se extindă ca familie mai largă de canale.
Mooz RO! și Mooz Hits au fost redistribuite în exclusivitate prin Orange, însă în practică lucrurile s-au schimbat în timp, iar apariția lor acum în grila Vodafone (cablu) confirmă că nu mai vorbim de o exclusivitate în prezent, cel puțin nu pentru toate versiunile/canalele.
Mooz Dance a fost transmis și necriptat (FTA) pe Hotbird la un moment dat, deci canalul a avut măcar temporar și o fereastră de distribuție liberă prin satelit, utilă mai ales pentru recepție în afara rețelelor clasice de cablu.
Ca să acopere golul rămas pe zona de muzică, Vodafone a adăugat pe cablu (grila digitală din rețeaua fixă, fostă UPC) trei posturi din familia Mooz, toate în variantă SD: Mooz Hits, Mooz RO și Mooz Retro. În grilă exista deja Mooz Dance HD, deci noua mutare practic formează un pachet de canale muzicale.
Mooz RO! este un canal românesc lansat de vreo 15 ani și e gândit în jurul muzicii românești, în timp ce Mooz Hits merge pe muzică internațională, ca un canal de clipuri și selecții de hituri, iar Mooz Dance e orientat spre muzică electronică. Mooz Retro completează zona cu nostalgie, cu accent pe muzică mai veche, ca alternativă pentru cei care vor un canal de fundal, fără să stea să caute piese noi.
Mooz este un grup de canale muzicale românești asociat companiei Mooz TV (în diverse surse apare ca MoozTV SRL / Mooz TV SRL). În presa din 2010, când CNA a acordat licența pentru proiect, Mooz era prezentat ca un pachet cu două direcții principale: un canal de muzică românească (Mooz Ro) și unul de muzică internațională (Mooz Hits), cu ideea de a nu merge doar pe hituri americane, ci pe selecții mai largi, inclusiv din alte zone (India, Portugalia etc.). Pentru Mooz Ro se menționa explicit că rulează clipuri românești din anii ’90 până în prezent.
Mooz RO! este canalul orientat exclusiv pe muzică românească, 24/7, Mooz Hits este axat pe muzică în general internațională, tot 24/7, iar Mooz Dance mai degrabă dedicat muzicii electronice/dance. În jurul lor a existat și Mooz HD, un canal de videoclipuri în format HD, care a fost închis în 2023 și înlocuit de Mooz Dance HD.
Un punct interesant, mai ales pentru contextul de grilă, este că CNA a discutat în 2020 nu doar prelungiri/modificări pentru Mooz Ro și Mooz Hits și modificări pentru Mooz Dance, ci și acordarea de licențe pentru canale Mooz suplimentare, inclusiv Mooz Retro (plus Mooz Urban și Mooz Love, alături de alte proiecte). Asta arată că Mooz a încercat să se extindă ca familie mai largă de canale.
Mooz RO! și Mooz Hits au fost redistribuite în exclusivitate prin Orange, însă în practică lucrurile s-au schimbat în timp, iar apariția lor acum în grila Vodafone (cablu) confirmă că nu mai vorbim de o exclusivitate în prezent, cel puțin nu pentru toate versiunile/canalele.
Mooz Dance a fost transmis și necriptat (FTA) pe Hotbird la un moment dat, deci canalul a avut măcar temporar și o fereastră de distribuție liberă prin satelit, utilă mai ales pentru recepție în afara rețelelor clasice de cablu.
La începutul lunii mai 2025, SES, operatorul sateliților Astra, a început testarea unui transponder ce folosește standardul de compresie video HEVC (H.265) pentru difuzarea unor canale demonstrative în format Full HD, la poziția orbitală 19,2° Est.
Pe transponderul de test inițial, SES a implementat la acel moment mai multe modificări. Multiplexul HEVC de la frecvența 11,009 GHz (polarizare verticală) a beneficiat de o creștere a ratei de simboluri (SR) de la 22.000 la 23.500 ksymb/s, iar codul de corecție a erorilor FEC a fost ajustat de la 5/6 la 3/4. Aceste ajustări au permis o utilizare mai eficientă a lățimii de bandă disponibile.
În același timp, conținutul a fost actualizat: 14 poziții Astra TV (1–14), difuzate în format HEVC și rezoluție HD, au trecut de la sunet MPEG la sunet AAC. Canalele au rămas necriptate și afișează o buclă demonstrativă a SES în limba germană, fiind în realitate poziții virtuale ce partajează același flux video și audio. Programele difuzate sunt interesante pentru pasionații recepției prin satelit.
În completarea primului transponder, SES a activat luna aceasta un al doilea canal de testare pe frecvența 11,406 GHz (polarizare verticală), unde sunt disponibile noi poziții etichetate ASTRA TV 15 până la ASTRA TV 21. Acestea continuă demonstrația în format HEVC, Full HD, necriptat.
De ce teste Full HD în HEVC?
Standardul HEVC este adesea asociat cu transmisiunile UHD, însă SES demonstrează că respectivul codec este eficient și pentru Full HD. Datorită compresiei avansate, HEVC permite transmiterea unui număr mai mare de canale la o calitate ridicată, cu un consum redus de lățime de bandă, ceea ce poate reduce semnificativ costurile pentru operatori.
Această abordare deschide posibilitatea ca SES să ofere capacitate și pentru canale mici sau regionale care caută soluții de distribuție mai accesibile, fără a compromite calitatea imaginii.
Pentru a viziona aceste transmisiuni experimentale, este absolut necesar un receptor compatibil HEVC – de regulă, un dispozitiv UHD modern. Receptoarele HD obișnuite, care suportă doar MPEG-2 sau MPEG-4, nu pot decoda aceste fluxuri.
HEVC: Codecul modern preferat pentru 4K și 8K, dar extrem de eficient și pentru transmisii Full HD și chiar SD
Codecul video HEVC (High Efficiency Video Coding), cunoscut și sub denumirea H.265, a fost creat cu scopul principal de a susține evoluția conținutului video de înaltă rezoluție, în special pentru formatele 4K și 8K. Cu toate acestea, deși este adesea asociat cu Ultra HD, avantajele sale nu se limitează doar la rezoluțiile ultra-înalte. HEVC oferă beneficii semnificative și pentru conținutul Full HD (1080p) sau chiar SD (Standard Definition), atât în televiziune, cât și în streaming.
Standardul HEVC a fost aprobat în 2013 ca succesor al H.264/AVC și a fost conceput pentru a face față cerințelor tot mai mari ale transmisiunilor video în 4K și 8K. HEVC reușește să reducă semnificativ dimensiunea fișierelor video sau să scadă lățimea de bandă necesară transmisiei, păstrând în același timp o calitate a imaginii comparabilă sau chiar superioară față de metodele anterioare de compresie.
În medie, HEVC oferă o eficiență de compresie de aproximativ 50% mai bună decât H.264, ceea ce îl face ideal pentru transmisii de tip UHD, unde fiecare megabit contează.
Beneficii directe și pentru Full HD
Chiar dacă 4K este tot mai prezent în casele telespectatorilor, majoritatea programelor difuzate rămân încă în Full HD. În acest context, utilizarea HEVC pentru 1080p aduce o serie de avantaje.
HEVC poate transmite un canal Full HD cu o calitate identică, dar cu aproape jumătate din lățimea de bandă față de H.264. Acest lucru este esențial pentru operatorii de satelit, cablu sau streaming, care pot găzdui mai multe canale pe aceeași capacitate.
Mai puțină lățime de bandă înseamnă cheltuieli mai mici cu transmisia, ceea ce face ca HEVC să fie o opțiune atractivă chiar și pentru canale mici sau regionale care vor să emită în HD.
Utilizarea HEVC pentru conținut Full HD asigură o tranziție mai lină către 4K, fără necesitatea unor schimbări majore în infrastructură.
Eficiență sporită și în cazul SD
Deși formatul SD este în declin în multe regiuni, în anumite zone sau pe platformele de difuzare cu resurse limitate, conținutul în rezoluție standard rămâne relevant. Aplicarea HEVC în acest context poate duce la conservarea resurselor: (transmisiile SD codate cu HEVC pot ocupa extrem de puțină lățime de bandă, permițând o utilizare eficientă a infrastructurii), stabilitate mai bună pentru streaming mobil (în condiții de rețea slabă, HEVC permite furnizarea unui flux video mai fluent la o calitate vizuală acceptabilă).
Deși HEVC oferă beneficii clare, nu toate echipamentele sunt compatibile cu acest codec. Receptoarele mai vechi, set-top box-urile HD bazate pe MPEG-2 sau MPEG-4, nu pot decoda HEVC. Pentru recepția acestor transmisii este nevoie de dispozitive moderne, în general UHD, fie televizoare cu tuner DVB-S2/HEVC, fie receptoare compatibile cu acest standard.
Această abordare deschide posibilitatea ca SES să ofere capacitate și pentru canale mici sau regionale care caută soluții de distribuție mai accesibile, fără a compromite calitatea imaginii.
Pentru a viziona aceste transmisiuni experimentale, este absolut necesar un receptor compatibil HEVC – de regulă, un dispozitiv UHD modern. Receptoarele HD obișnuite, care suportă doar MPEG-2 sau MPEG-4, nu pot decoda aceste fluxuri.
HEVC: Codecul modern preferat pentru 4K și 8K, dar extrem de eficient și pentru transmisii Full HD și chiar SD
Codecul video HEVC (High Efficiency Video Coding), cunoscut și sub denumirea H.265, a fost creat cu scopul principal de a susține evoluția conținutului video de înaltă rezoluție, în special pentru formatele 4K și 8K. Cu toate acestea, deși este adesea asociat cu Ultra HD, avantajele sale nu se limitează doar la rezoluțiile ultra-înalte. HEVC oferă beneficii semnificative și pentru conținutul Full HD (1080p) sau chiar SD (Standard Definition), atât în televiziune, cât și în streaming.
Standardul HEVC a fost aprobat în 2013 ca succesor al H.264/AVC și a fost conceput pentru a face față cerințelor tot mai mari ale transmisiunilor video în 4K și 8K. HEVC reușește să reducă semnificativ dimensiunea fișierelor video sau să scadă lățimea de bandă necesară transmisiei, păstrând în același timp o calitate a imaginii comparabilă sau chiar superioară față de metodele anterioare de compresie.
În medie, HEVC oferă o eficiență de compresie de aproximativ 50% mai bună decât H.264, ceea ce îl face ideal pentru transmisii de tip UHD, unde fiecare megabit contează.
Beneficii directe și pentru Full HD
Chiar dacă 4K este tot mai prezent în casele telespectatorilor, majoritatea programelor difuzate rămân încă în Full HD. În acest context, utilizarea HEVC pentru 1080p aduce o serie de avantaje.
HEVC poate transmite un canal Full HD cu o calitate identică, dar cu aproape jumătate din lățimea de bandă față de H.264. Acest lucru este esențial pentru operatorii de satelit, cablu sau streaming, care pot găzdui mai multe canale pe aceeași capacitate.
Mai puțină lățime de bandă înseamnă cheltuieli mai mici cu transmisia, ceea ce face ca HEVC să fie o opțiune atractivă chiar și pentru canale mici sau regionale care vor să emită în HD.
Utilizarea HEVC pentru conținut Full HD asigură o tranziție mai lină către 4K, fără necesitatea unor schimbări majore în infrastructură.
Eficiență sporită și în cazul SD
Deși formatul SD este în declin în multe regiuni, în anumite zone sau pe platformele de difuzare cu resurse limitate, conținutul în rezoluție standard rămâne relevant. Aplicarea HEVC în acest context poate duce la conservarea resurselor: (transmisiile SD codate cu HEVC pot ocupa extrem de puțină lățime de bandă, permițând o utilizare eficientă a infrastructurii), stabilitate mai bună pentru streaming mobil (în condiții de rețea slabă, HEVC permite furnizarea unui flux video mai fluent la o calitate vizuală acceptabilă).
Deși HEVC oferă beneficii clare, nu toate echipamentele sunt compatibile cu acest codec. Receptoarele mai vechi, set-top box-urile HD bazate pe MPEG-2 sau MPEG-4, nu pot decoda HEVC. Pentru recepția acestor transmisii este nevoie de dispozitive moderne, în general UHD, fie televizoare cu tuner DVB-S2/HEVC, fie receptoare compatibile cu acest standard.
Parametri tehnici
Recepția este posibilă în România cu antene de satelit de dimensiuni obișnuite.
Transponder 1 (ASTRA TV 1–14):
Satelit: Astra 1P
Poziție: 19,2° Est
Frecvență: 11,009 GHz
Polarizare: Verticală
SR: 23.500
FEC: 3/4
Modulație: DVB-S2 / 8PSK
Tip: FTA
Transponder 2 (ASTRA TV 15–21):
Satelit: Astra 1P
Poziție: 19,2° Est
Frecvență: 11,406 GHz
Polarizare: Verticală
SR: 23.500
FEC: 3/4
Modulație: DVB-S2 / 8PSK
Tip: FTA
Transponder 1 (ASTRA TV 1–14):
Satelit: Astra 1P
Poziție: 19,2° Est
Frecvență: 11,009 GHz
Polarizare: Verticală
SR: 23.500
FEC: 3/4
Modulație: DVB-S2 / 8PSK
Tip: FTA
Transponder 2 (ASTRA TV 15–21):
Satelit: Astra 1P
Poziție: 19,2° Est
Frecvență: 11,406 GHz
Polarizare: Verticală
SR: 23.500
FEC: 3/4
Modulație: DVB-S2 / 8PSK
Tip: FTA
Create an account or login to comment
You must be a member in order to leave a comment
Create account
Create an account on our community. It's easy!
Log in
Already have an account? Log in here.
